Peste 300 de primari ai satelor şi comunelor din România au participat la sesiunea aniversară dedicată împlinirii a 15 ani de la înfiinţarea Asociaţiei Comunelor din România, A.Co.R, organizată la începutul lunii martie la Bucureşti. Preşedintele A.Co.R., membru al Comitetului Regiunilor şi primarul comunei Vulcana-Băi, Emil Drăghici ne-a vorbit despre acest eveniment.
Care au fost subiectele abordate la sesiunea aniversară a A.Co.R.?
În primul rând, am ţinut să marcăm momentul festiv. Sărbătorim 15 ani de existenţă. Mă simt obligat moral ca și pe această cale să mulțumesc doamnei președinte Mercedes Bresso care și-a manifestat deschiderea și a acceptat ca aceste lucrări să se desfășoare sub înaltul patronaj al Comitetului Regiunilor, fiind reprezentată de către domnul Jerzy Zająkała, primarul localității Łubianka (Polonia), președintele grupului Alianța Europeană, membru al Biroului Comitetului Regiunilor. De asemenea, au participat domnul Frédéric Vallier, secretarul general al Consiliului Comunelor și Regiunilor din Europa, precum și delegația Congresului Autorităților Locale din Moldova, CALM, alcătuită din: doamna Tatiana Bădan, președintele, primarul localității Selemet, doamna Rodica Cucereanu, primarul comunei Crihana Veche, domnul Vladimir Medoni, primarul comunei Hîrtop, domnul Viorel Furdui, directorul executiv. Tot cu această ocazie am adoptat a doua ediţie a „Agendei Comunelor din România 2012-Orizonturi 2030″. Cu acest document, dorim să sensibilizăm toate nivelurile de putere prin prezentarea unei viziuni comune de dezvoltare a satelor şi a unor posibile soluţii. Unde vrem exact să ajungem la nivel de infrastructură şi servicii. Această agendă este necesară şi se adresează tuturor, de la mediul academic, până la cel politic, decizional.
Care este dificultatea principală cu care vă confruntaţi în mediul rural?
Constatăm cu regret că bugetul alocat colectivităților locale rurale nu este suficient pentru a face din agricultura românească un segment rentabil al economiei. Agricultura rămâne un domeniu care încă nu este subvenţionat în mod corespunzător. În plus, observăm o îmbătrânire a populaţiei din zonele rurale şi un exod al tinerilor din cauza lipsei unei infrastructuri adecvate, precum și a unui orizont în ceea ce privește siguranța pentru ziua de mâine în acest mediu.
Ce impedimente majore aţi avut în lupta cu criza în satele româneşti?
Aş putea spune că lipsa descentralizării în România duce la situaţia dificilă în care primarii sunt ţinuţi într-o relaţie de dependenţă faţă de puterea centrală. Spre exemplu, lipsa unor bugete multianuale, revendicare pe care o avem de multă vreme deja, determină o lipsă de viziune şi strategie pe termen lung în mediul rural. Criza actuală a dus la blocarea posturilor în administraţie, ceea ce este absurd pentru că posturile şi salariile erau deja plafonate prin lege, iar cu această nouă decizie nu putem înlocui spre exemplu persoanele care ies la pensie sau care ies din sistem. Suntem prea puţini în administraţie pentru a putea să ne realizăm atribuțiile ce ne sunt stabilite prin lege. În acest sens semnificativă este remarca preşedintelui României, Traian Băsescu, făcută în cadrul unei sesiuni extraordinare a Adunării generale a Asociației Comunelor din România: „Marea problemă este că nu se face descentralizare pentru că vor controlul conştiinţei politice a primarului şi a consilierului local – acesta este motivul! Vor să-i facă dependenţi pe primari, pe consilierii locali de mers în genunchi la politrucul de la Bucureşti care să-i spună o să-ţi dau sau n-o să-ţi dau, dar în ce partid eşti, dar unde, la ce firmă dai investiţiile. Vă asigur că acesta este motivul principal pentru care nu se face descentralizarea… De aceea, marile minciuni, marile poveşti, «dacă le dăm nu ştiu ce să facă cu banii», «dacă le dăm fură banii», «dacă le dăm nu ştiu ce se întâmplă», «dacă descentralizăm»… sunt doar nişte motivaţii pentru a ţine sub control politic administraţia publică locală.”
În ce măsură putem vorbi de economie verde în mediul rural românesc?
Sunt foarte multe sate cu proiecte în domeniul dezvoltării durabile. Spre exemplu, în judeţul Dâmboviţa, mai toate satele apelează la un operator de deşeuri ecologic. Cred că stăm cel mai bine la acest domeniu în România.
Ce priorităţi aveţi pentru următorul an?
Dat fiind că majoritatea actelor normative sunt adoptate la nivel naţional fără o consultare prealabilă a structurilor associative ale autorităţilor locale, mai ales când acestea sunt direct afectate, doresc să ajungem la o mai bună colaborare cu ministerele, cel mai reticent fiind Ministerul Finanțelor Publice, pentru care legea nu există. Această atitudine trebuie schimbată radical, sperând într-o bună colaborare cu noul ministru, Bogdan-Alexandru Drăgoi, care a fost președintele Comisiei de autorizare a împrumuturilor locale, la nivelul căreia colaborarea a fost foarte bună, manifestând deschidere în relația cu structurile asociative. Vrem crearea de parteneriate cu fiecare minister pe subiecte specifice. De asemenea, dorim să ajungem la un procent mai mare de înfrăţiri între comunele din România şi satele și comunele din Republica Moldova pentru un schimb de experienţă, de bune practici şi pentru a dezvolta și întări schimburile comerciale. Milităm și pentru susținerea demersurilor pe care le face Republica Moldova în ceea ce privește integrarea în Uniunea Europeană. Pentru a face procedura mai uşoară, avem nevoie de colaborarea Ministerului Afacerilor Externe care trebuie să avizeze favorabil, prealabil adoptării, hotărârile consiliilor locale ale comunelor.